Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a aflat în data de 11 mai în vizită oficială în Canada, unde s-a întâlnit cu premierul Trudeau și cu guvernatoarea generală a Canadei, Mary Simon. De asemenea, vizita sa a inclus și o întâlnire cu comunitatea la Montreal.

Vizita Maiei Sandu reprezintă prima vizită în Canada a unui președinte al Moldovei din 1992, an în care cele două țări au stabilit relații diplomatice.

La întâlnire, primul ministru a fost însoțit de ministrul Afacerilor Externe, Mélanie Joly, și de ministrul Apărării Naționale, Anita Anand.

Problemele de securitate, pe agenda discuțiilor

În discuțiile purtate, premierul Trudeau și președinta Maia Sandu au abordat repercusiunile globale ale invaziei Ucrainei de către președintele Putin, măsurile luate ca răspuns la această invazie și securitatea în Europa de Est, precum și sprijinul continuu pe care Republica Moldova l-a acordat refugiaților ucraineni.

„Am o mare admirație pentru guvernarea fermă a președintei Sandu și pentru poporul Republicii Moldova, care continuă să sufere consecințele invaziei brutale și nejustificate a Ucrainei de către Rusia”, a declarat Justin Trudeau.

Premierul a reafirmat sprijinul Canadei pentru Republica Moldova prin anunțarea unei noi inițiative menite să ajute Poliția Națională a Moldovei să își sporească capacitatea de a asigura securitatea, în special în zonele care găzduiesc un număr mare de refugiați și de imigranți. Prin Programul Operațiuni de Stabilizare și Pace, Canada sprijină un nou proiect în Republica Moldova, de 2 milioane de dolari, care va dura 18 luni. Acest proiect, implementat împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație, constă în cursuri de instruire, echipament și asistență tehnică.

Sprijin din partea Canadei pe problema integrității judiciare

De asemenea, cei doi au discutat aspecte de interes comun, precum reforma instituțională națională a Republicii Moldova și programul său anticorupție.

În cadrul Parteneriatului de asistență tehnică și în colaborare cu Biroul Comisarului pentru Afaceri Judiciare Federale, Canada va trimite judecători în Moldova, pentru un schimb de bune practici menit să îmbunătățească capacitatea instituțională și să consolideze responsabilitatea și integritatea judiciară a țării.

Noi sancțiuni pentru corupții Republicii Moldova

Potrivit primului ministru, Canada va stabili un nou set de reglementări și sancțiuni în virtutea Legii privind măsurile economice speciale (Loi sur les mesures économiques spéciales/Special Economic Measures Act), în legătură cu invazia și ocuparea ilegală și brutală a Ucrainei de către Rusia.

Aceste noi reglementări vor permite Canadei să sancționeze persoane și entități din Moldova care comit încălcări sistematice ale drepturilor omului, pun în pericol pacea și securitatea internațională sau care s-au implicat în acte semnificative de corupție.

O întâlnire cu diaspora moldovenească la Montreal

După Ottawa, Maia Sandu s-a oprit și la Montreal pentru o întâlnire cu membrii comunității la Centrul comunitar de la 6767 Côte-des-Neiges, acolo unde își desfășoară activitățile Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ) și Asociația Culturală Română (ACR).

Comunitatea moldovenească din Canada numără în prezent peste 20,000 de membri, fiind concentrată în cea mai mare parte la Montreal și Toronto. De menționat că la alegerile prezidențiale din 2020, cea mai mare prezență la urne din America de Nord s-a înregistrat la Montreal.

Peste 300 de persoane au asistat la această întâlnire de o oră jumătate, în care Maia Sandu a ținut o alocuțiune și a răspuns întrebărilor din partea publicului pe diverse teme, de la combaterea corupției în Republica Moldova și reforma justiției, la independența energetică a țării, securitatea și integritatea sa teritorială, promovarea culturii în diaspora și a limbii române în Republica Moldova, combaterea dezinformării și a propagandei Moscovei, la sprijinul pe care cetățenii aflați peste hotare îl pot acorda consolidării democrației în Republica Moldova.

Maia Sandu a subliniat faptul că în timpul discuțiilor cu premierul Trudeau acesta și-a reiterat sprijinul pentru Ucraina, indiferent de cât de mult va dura războiul, precum și sprijinul pe care Canada îl poate oferi pentru consolidarea sectorului de securitate și apărare în Republica Moldova.

O parte importantă a discuțiilor s-a concentrat pe drumul spre integrare în Uniunea Europeană și pe însemnătatea aderării la UE la nivel economic, politic și în ceea ce privește securitatea, Maia Sandu afirmând că ar fi posibil ca „până la sfârșitul acestui deceniu Republica Moldova să devină membră UE”. Ea a făcut apel la diasporă „pentru ca împreună să consolidăm sprijinul populației în Republica Moldova pentru proiectul de integrare europeană”.

Reamintim că Republica Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană în martie 2022 și a obținut statutul de candidat la UE în iunie 2022.

Președinta a vorbit, de asemenea, și despre situația dificilă la nivel economic cu care țara se confruntă în acest moment din cauza războiului din Ucraina. Ea a precizat faptul că PIB-ul Republicii Moldova s-a contractat cu 5,9% în 2022 și că inflația medie anuală prevăzută pentru anul acesta va fi în continuare ridicată, făcând totodată apel la membrii diasporei de a rămâne în contact cu țara și de a investi în Republica Moldova.

Decernare de Titluri onorifice și Diplome de onoare

Cu ocazia acestei întâlniri de la Montreal, președinta Sandu a decernat mai multe distincţii unor membrii ai comunității moldovenești.

Astfel, „pentru activitatea prodigioasă în domeniul culturii, succesele remarcabile în activitatea de creație și înalta măiestrie profesională, precum și pentru contribuția substanțială la păstrarea și dezvoltarea valorilor spirituale ale neamului și promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare” au primit titlul onorific de „Maestru în Artă” pictorul Vasile Moșanu, sculptorul Mircea Pușcaș și muzicianul Alexandru Șura, supranumit și „Regele țambalului”.

De asemenea, au primit Diploma de Onoare a Președintelui Republicii Moldova sportivul paralimpic Iulian Ciobanu, sportivii Andrei și Victoria Carandiuc, Tatiana Cocsanova și Constantin Gabun, precum și coregrafa Irina Chirica.

După această vizită în Canada, în zilele de 12-13 mai, Maia Sandu se va afla în Statele Unite, la Chicago, unde va participa la cea de-a 9-a ediție a Convenției moldo-americane.

Sursa: Accent Montreal

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu moldovenii stabiliți cu traiul în Canada. „În seara zilei de ieri, la Montréal, am avut o întâlnire extraordinar de frumoasă cu cetățenii noștri care locuiesc în Canada. Am cunoscut peste 300 de oameni, veniți în Canada de câteva decenii sau doar de câțiva ani, dar toți foarte interesați de ce se întâmplă acasă”, a spus șefa statului.

Comunitatea din Canada este unită și implicată în diverse proiecte - sportive, culturale, de promovare a cărții românești. În context, Președinta Maia Sandu a acordat câteva titluri onorifice pentru cei care au reușit performanțe deosebite în sport și arte și care promovează în lume bunul nume al țării noastre.

„Am discutat mult despre situația din Republica Moldova, despre problemele generate de război și despre reformele pe care le facem ca să transformăm țara noastră într-un loc mai bun pentru toți cetățenii săi. Am văzut o susținere totală a comunității de aici pentru proiectul de aderare a Republicii Moldova la UE”, a subliniat Președinta.

De asemenea, șefa statului a mai menționat: „M-am bucurat pentru realizările fiecăruia în parte, și a celor care au reușit să facă carieră în instituțiile statului, și a celor care au afaceri de succes. Am reușit să fac o scurtă vizită la patiseria Ecaterinei Limon-Maritzoi - o patiserie unde găsești multe bunătăți, inclusiv plăcinte ca în Moldova. Oamenii noștri curajoși și harnici merită să aibă un viitor european, la ei acasă. De aceea, la Adunarea „Moldova Europeană” din 21 mai, indiferent dacă suntem acasă sau peste hotare, cu toții vom spune că drumul nostru duce spre UE, spre pace și bunăstare”.

Cei din diaspora pot afla unde se pot aduna pe moldovaeuropeana.md/diaspora/.

Sursa: https://presedinte.md/

La communauté ukrainienne de Montréal peut compter sur le soutien des différentes communautés des pays d’Europe de l’Est. Depuis plusieurs semaines, les différentes diasporas montréalaises se mobilisent pour venir en aide au peuple ukrainien, avec qui elles entretiennent d’importantes relations.

Ala Mîndîcanu, președintele Comunității Moldovenilor din regiunea Quebec în Canada, (Communauté Moldave du Québec), decorată cu Medalia de Argint a Guvernatorului Quebecului pentru implicarea remarcabilă în activitatea de voluntariat în beneficiul comunității, are un doctorat în studii economice și a fost și deputat în parlament, și decan la facultatea de jurnalistică ULIM. Are o perspectivă unică în ce privește analiza situației în Republica Moldova. Ea ține mâna pe puls la orice schimbare ce se face acasă, în Canada și în Statele Unite.

Irina VanPatten: De ce credeți că generația tânără este speranța țării noastre? Ce vă inspiră acest optimism?

Ala Mîndîcanu: Cine altcineva poate fi? Timpuri noi cu oameni noi. Progresul nu poate fi oprit, mai ales acum, când tehnologiile moderne propulsează economia globală, gândirea și circulația informației cu ritmuri inimaginabile. Omenirea progresează, odată cu ea progresăm și noi. Tinerii sunt mai receptivi la schimbări, sunt mai informați și acest flux de informație le dă oportunități noi pentru dezvoltare. Eu cred în înțelepciunea umanității și cred în tineri, inclusiv în tineretul nostru care face parte intrinsecă din generația modernă globală care va guverna lumea în următorii 10-20 de ani.

Irina VanPatten: Cum dezvoltăm relațiile dintre generații, diferite pături sociale și economice pentru a elimina diviziunile în societatea noastră?

Ala Mîndîcanu: Relația dintre generații trebuie privită sub două aspecte: cel general și cel particular. Tranziția de la o generație la alta face parte dintr-un proces unic de dezvoltare. Aici nimic nu depinde de noi, oamenii se nasc, îmbătrânesc și mor, o generație pleacă, alta vine. Când vorbim de aspectul particular al relațiilor dintre generații, apar caracteristici suplimentare, precum educația, tradiția, conjunctura economică, socială și politică în fiecare caz aparte. Nu putem utiliza combinația „cum dezvoltăm relațiile dintre generații” pentru că nu noi o facem, procesul acesta are loc firesc, obiectiv.

O societate sau alta poate contribui la progresul general prin elitele sale, propulsate la guvernare de către alegător. Cum suntem, așa votăm. Cum votăm, așa trăim. Ultimele alegeri din 2019 și 2020 ne arată clar că societatea de azi își dorește schimbarea, că „întinerește”, rupându-se psihologic și mental de trecut. Este un semn al progresului firesc, și aici fiecare individ și societatea în ansamblu, indiferent de opinia anumitor pături sociale, decide că timpul schimbărilor a venit. Multe depind și de voința politică a elitelor.

O altă întrebare este dacă aceste schimbări sunt ireversibile și benefice pentru societate și pentru viitorul său. Greu de spus. Trecutul nu se lasă ușor învins, lupta contrariilor intră în faza decisivă și nimeni nu poate ști cum vor evolua lucrurile. Așa că până la victorie mai este.

Irina VanPatten: Ce efect are dezinformarea (informația falsă) asupra populației? Cum combatem dezinformarea în media, inclusiv în rețelele sociale în ceea ce privește medicina și politica?

Ala Mîndîcanu: E un subiect deosebit de important, după mine. Fluxul de informație astăzi este enorm, rețelele de socializare, motoarele de căutare a informației, circulația știrilor și dezvoltarea tehnologiilor moderne au creat o realitate nouă, nemaivăzută până acum. Dezinformarea a apărut pe fundalul dezvoltării tehnologice ca soluție firească pentru atingerea unor ținte economice și politice, utilizată de către „partea întunecată” a civilizației. Orice fenomen are părțile sale pozitive și negative.

Dezvoltarea tehnologică are și ea slăbiciunile ei care ies la suprafață astăzi. Civilizația umană trece printr-un experiment inedit al tehnologizării generale. Partea bună a acestuia este progresul tehnico-științific, globalizarea, circulația liberă a informației. Partea negativă este utilizarea acestor beneficii în scopuri meschine, hibride, criminale. Informația este o armă puternică și benefică dacă nimerește pe mâini bune. Dacă însă nimerește pe mâna unor criminali, devine extrem de periculoasă.

Pe 13 ianuarie , Guvernatorul Quebecului a felicitat-o personal pe Ala Mîndîcanu pentru decorația bine-meritată.

Dezvoltarea rapidă a corupției la nivel global, a atacurilor cibernetice, a teoriilor conspiraționiste, anti-vaccin etc, a fraudelor de tot felul, a „pandemiei dezinformării” conduc la deteriorarea sistemului democratic internațional. Unele state autoritare, precum Rusia, au dezvoltat un mecanism perfid, eficient și omniprezent, de control asupra societății civile în interior, și, în același timp, de creare a unei atmosfere confuze, de neîncredere în ziua de mâine în țări civilizate precum SUA, statele UE etc. Astăzi, trăind în Rusia, poți face 3 ani de închisoare pentru o simplă repostare a unui mesaj pe rețelele de socializare. În același timp, posturile TV și agenții rusești, precum RT, Sputnik etc, acționează nestingherit în lume, inclusiv în Republica Moldova, distribuind falsuri, atacând valorile umane, deteriorând sistemul democratic.

În cadrul Republicii Moldova putem opune rezistență fluxului nemaivăzut de dezinformare și de război hibrid informațional numai dacă statul va promova hotărât și rapid politici clare de transparență, demonopolizare, nediscriminare și colaborare cu mass-media bazate pe principiul de libertate a circulației informației și control eficient asupra proprietarilor reali ai mediilor naționale și străine care acționează pe teritoriul Republicii Moldova.

O reformă majoră a Consiliului Audiovizualului, a legislației în domeniul mass-media și în domeniul circulației informației pe teritoriul Republicii Moldova se impune pregnant. Speram că guvernarea va reuși să facă față provocărilor. Noua componență a Audiovizualului inspiră încredere. De eficienta acțiunilor noii echipe, susținute de modificările legislative și de mecanismele concrete de implementare a noii politici privind circulația informației și transparența resurselor de finanțare a mediilor, depinde succesul întregii guvernări în proporție de 50%. Astăzi instituțiile statului – președinția, parlamentul și guvernul – sunt supuse unor atacuri de dezinformare nemaivăzute. Dacă nu se vor autosesiza și vor lăsa atacurile să continue ca și până acum, peste câteva luni vom fi martorii unei deteriorări irecuperabile a imaginii actualei guvernări.

După mine, noua conducere, tânără și temerară, dar în unele privințe lipsită de experiență și supusă eroziunii din toate părțile, de la corupere personală până la manipulare de grup, are de rezolvat două sarcini majore: să promoveze rapid, energic și implacabil, reformele promise, și să oprească atacul masiv de dezinformare și de creare a imaginii negative din partea dușmanilor progresului. Menționez, că nu criticile obiective aduse oficialităților trebuie oprite, acestea sunt benefice pentru orice guvernare, ci anume dezinformarea și manipularea, plătite de cercuri mafiote și străine, interesate de eșuarea noii guvernări. Grea sarcină, dar cine a spus că guvernarea democratică este o sarcină ușoară?

Nu degeaba Premiul Nobel pentru Pace- 2021 i-a fost conferit unui duet de jurnaliști de investigație , Maria Ressa din Filipine și Dmitri Muratov din Rusia, redactor-șef al publicației Novaya Gazeta. Este un semnal clar că mediile joacă un rol crucial în apărarea valorilor democratice oriunde în lume.

Irina VanPatten: Felicitările noastre cu ocazia decernării Medaliei de Argint a Locotenentului Guvernator al Quebecului pentru acțiunile de voluntariat în beneficiul comunității! Ce impact ați avut asupra comunității în Quebec? Ce sfat le puteți oferi celor care consideră să devină voluntari?

Ala Mîndîcanu: Societatea civilă este dezvoltată atunci când acționează la toate nivelurile vieții sociale prin voluntariat. Atunci când toată societatea și fiecare cetățean în parte ține la mediul ambiant și are grijă să nu polueze atmosfera, pământul, pădurile, apele, atunci avem un model de societate civilă. Dacă pădurile se taie, apele se poluează, iar străzile, curțile și scările blocurilor sunt pline de mizerie, iar despre acest fenomen vorbesc doar reprezentanții unor ONG-uri cu granturi frumoase din Occident, înseamnă că nu avem societate civilă adevărată.

Voluntariatul este un principiu ce ține de civilizație. Nu treci pe lângă un vecin bătrân și bolnav fără să-i acorzi ajutor, nu lași un copil al străzii să cerșească, fără să te interesezi de soarta lui, nu treci pe lângă un caz de corupție, de violență, de agresivitate, fără să încerci să te implici pentru a opri fărădelegea. Nu urci la volan băut, nu iei și nu dai mită. Toate aceste manifestări civice constituie adevăratul voluntariat, după mine.

În cadrul CMQ, alături de alți colegi din Montreal, precum Nicolae Mărgineanu, Angela Corcode, Dana Groza, Speranța Ichim, Oleg Pacaleu și mulți alții, am ajutat și continuăm să ajutăm noii veniți în Canada. Până în 2008 nu au existat, din câte știu, asociații de cetățeni originari din Republica Moldova care să ofere servicii de informare și să organizeze evenimente culturale și comunitare la Montreal.

Asociația „Comunitatea Moldovenilor din Quebec”, CMQ, a desfășurat și desfășoară majoritatea proiectelor în bază de voluntariat. Puteți vedea mai multe pe pagina noastră web, www.moldovaquebec.ca. Din 2008 și până acum CMQ a susținut crearea organizațiilor neguvernamentale în Canada, ajutând cu sfaturi concrete tineri din orașele canadiene care doreau să creeze asociații, dar nu aveau experiența necesară. Astfel, acum în Canada acționează peste 20 de asociații ale originarilor din Republica Moldova care colaborează cu succes. În 2018 la Montreal a fost creat Consiliul Național al Diasporei din Canada care întrunește majoritatea asociațiilor neguvernamentale ale conaționalilor. Colaborăm între noi și cu echipa ambasadei Republicii Moldova în Canada.

Anul trecut am câștigat un proiect de cooperare intergenerațională, „Uniți pentru artă și prietenie”, finanțat de guvernul provincial. Medalia primită de la reprezentantul Reginei în Quebec este o mare onoare pentru mine și sper că va constitui un exemplu și un motiv de inspirație pentru alți lideri comunitari din Diasporă. Nu e doar meritul meu, e meritul întregii echipe și al comunității noastre care are o reputație bună și o imagine frumoasă de comunitate unită. Zilele trecute Guvernatorul Quebecului, Onorabilul Michel Doyon, mi-a dat un telefon sa mă felicite personal cu ocazia înaltei distincții, menționând că apreciază contribuția mea, dar și a întregii comunități, la dezvoltarea economică și culturală a societății.

Irina VanPatten: Ce mesaj aveți pentru generația următoare pentru a păstra țara pe calea reformelor?

Ala Mîndîcanu: Cred că le pot sugera tinerilor să meargă înainte fără frică, să-și pună scopuri ambițioase și să aleagă mecanisme oneste pentru a obține rezultatul dorit. Unui tânăr (tânără) care citește aceste rânduri îi spun, ca o bunică: să nu ai frică pentru viitor, să nu te uiți în urmă, să mergi înainte, să fii mereu în echilibru cu tine însuți (însăți) și cu lumea înconjurătoare. Învață limbi străine, fă studii de calitate, citește cărți bune, manifestă empatie față de cei din jurul tău, iartă și iartă-te pentru greșeli și nu le repeta, nu ceda presiunilor ilegale, nu accepta violența, ascultă-ți intuiția, nu crede și nu transmite mai departe informația care nu are cel puțin trei surse credibile diferite, nu da și nu lua mită, nu minți și nu te lăsa purtat (purtată) de furie și răzbunare. Fă-ți un plan pe cel puțin 5 ani înainte și urmează-l metodic.

Dacă tinerii, inclusiv cei de la guvernare, vor urma măcar unele din aceste sfaturi, cred că Republica Moldova are șanse în 5-6 ani să devină un stat european cu acte în regulă, cu o societate dezvoltată și democratică, fără sărăcie și corupție generalizată.

Sursa: https://horainamerica.com/2022/01/22/dezinformarea-si-manipularea-platite-de-cercuri-mafiote-si-straine-interesate-de-esuarea-guvernarii-de-la-chisinau/

Este duminică după-masă, 29 august. O după-masă de toropeală în care încerc să mă relaxez după o săptămână plină. Pe la ora 5 p.m. deschid televizorul pe un canal la întâmplare. Nimeresc pe Radio-Canada și deodată plictiseala mea se transformă în surpriză și apoi în revelație: pe micul ecran evoluează o veche cunoștință de-a mea, Iulian Ciobanu, și nu oricum, ci în competiția de boccia de la Jocurile Paralimpice de la Tokyo 2020, într-un meci pe care Iulian avea să-l câștige.

6 septembrie: echipa națională a Canadei se întoarce la Montreal. Iulian Ciobanu a făcut o figură frumoasă în competiție, clasându-se pe locul 2 în grupa sa, la categoria BC4. Am avut astfel ocazia să-l intervievez despre experiența de la Tokyo, despre performanțele sale, des-pre obstacolele pe care le-a depășit, dar și despre bucuriile vieții de familie.

Eva Halus: Iulian Ciobanu, te-am întâlnit prima oară la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges în 2010, anul sosirii tale în Canada. Un tânăr adult dârz, chipeș și ambițios, plin de calități, care au început să dea rezultate imediat, în ciuda unui handicap din copilărie care te împiedică să mergi. Alegând Canada ca țară de adopție, ai ales posibilitatea de a-ți valoriza calitățile și talentele mult mai repede decât ar fi fost posibil în altă parte. Povestește-ne, te rog, despre decizia de a părăsi Republica Moldova și a imigra în Canada.

Iulian Ciobanu: Îndată după terminarea studiilor universitare la Facultatea de psihologie de la Universitatea de stat din Republica Moldova, am pornit demersurile pentru a imigra în Canada împreună cu soția. Făcându-mi studiile în Republica Moldova și muncind doi ani acolo, m-am ciocnit de multe obstacole din cauza handicapului meu fizic, ceea ce implica costuri de viață mari și consum exagerat de energie pentru a-mi realiza scopurile propuse. Am ales să imigrăm pentru a oferi viitoarei noastre familii mai multe șanse de a duce o viață mai prosperă și pentru a beneficia de mai multă libertate.

EH: Ești împreună cu Corina, soția ta, încă din 2003. Aveți două fetițe, născute în Canada. Cum te împarți între viața de familie și sportul de performanță?

IC: Prima noastră fetiță, Alexandra, s-a născut în 2014, iar Eleonora în 2016. Sportul și viața de familie cu copii au început în același an, 2014. Când am descoperit boccia s-a născut Alexandra, deci am învățat concomitent să fiu părinte și sportiv. Soția, din 2018, s-a încadrat în activitatea mea sportivă devenind partenera mea de performanță și acompaniindu-mă la fiecare antrenament.

Plecările în competiții reprezintă aproximativ 40 de zile pe an, însă în diferite perioade ale anului. Cu cât cresc fetele, cu atât mi se par mai lungi competițiile, însă ne-am obișnuit cu toții cu acest stil de viață. Nu am fost încă niciodată cu toată familia în competiții, rămâne să o facem în viitor, odată ce fetele cresc un pic mai mari.

În competiții sunt acompaniat și asistat de către Sorin Susan, un bun prieten și un excelent partener de performanță, originar din România, dar mai vechi pe tărâmul canadian. Ne-am cunoscut prin intermediul masajului: el este masoterapeut, dar are și experiență sportivă, fiind fost gimnast de performanță.

Iulian Ciobanu alături de soția sa Corina și fetițele Alexandra și Eleonora în 2016, înaintea Jocurilor de la Rio, și în 2021, înaintea Jocurilor de la Tokyo.

EH: Ai lucrat timp de aproape doi ani la Ministère du Travail, de l’Emploi et de la Solidarité sociale. Apoi, în 2014, ai descoperit boccia, lucru ce a produs o schimbare majoră de direcție pe linie profesională. După nici un an de practică, ai intrat în echipa națională a Canadei și așa a început povestea ta de campion. Vorbește-ne despre boccia, despre acest sport relativ nou și mai puțin obișnuit. În ce constă, cum se joacă? Și care este modul în care trebuie abordat la nivel de concentrare, tactică, psihologie.

IC: Boccia este un sport de precizie precum la petanque sau curling. Ca și în alte sporturi, atleții sunt clasificați în mai multe categorii. La boccia există patru: BC1, BC2, BC3 și BC4, în funcție de limitările fizice și/sau afecțiunile sportivilor. La BC1 și BC2 sunt cei cu paralizie cerebrală care pot lansa mingea folosind diverse tehnici; limitările sunt spasmele și malformațiile la nivel de brațe și nu numai.

La BC3 sunt atleții care nu sunt capabili să lanseze mingea și care, pentru a o propulsa, folosesc o rampă. Manipularea rampei (echipamentului) este efectuată de un partener care stă cu spatele spre joc, el neavând dreptul să se întoarcă și să vadă jocul. Acest partener execută directivele atletului: ce minge să lanseze, unghiul rampei și înălțimea de la care mingea va fi lansată.

În cadrul categoriei BC4 se află sportivi cu diverse afecțiuni, însă la baza criteriilor de clasificare stă incapacitatea de a lansa mingea ridicând brațele. Mingea în acest caz este lansată balansând brațul și folosind gravitația ca forță de propulsare.

Strategia este importantă, însă execuția este cheia succesului. Jocul se petrece pe un teren de 10 m lungime și 6 m lățime. Se joacă în doi, patru (în perechi) sau șase (trei contra trei), depinzând de categoria sportivă. Competitorii încearcă să preia controlul asupra mingii albe (jack), care reprezintă ținta principală. Cel sau cei care reușesc să termine runda având mai aproape de jack mingile proprii, câștigă runda. Calculul punctelor se face apoi în funcție de distanța mingii adversarului care a pierdut runda.

Lansarea mingii presupune aliniere, concentrare, vizualizare, respirație ș.a.m.d. și, desigur, un bun echilibru mental, deoarece se joacă până la ultima minge care poate schimba radical o situație de joc pe teren.

Îndemn cititorii să dea o căutare pe internet cu „Boccia Iulian”. Vor găsi mai multe prezentări video ale acestui joc.

EH: În 2019, alături de montrealezii Marco Dispaltro și Alison Levine, ai câștigat bronz la Jocurile Parapanamericane și aur la BISFed World Open, rezultat ce ți-a asigurat calificarea la Jocurile Paralimpice din acest an. Care au fost mizele la Tokyo, ce puteai face mai bine pentru a obține calificarea în sferturile de finală?

IC: În meciul cu numărul 4 mondial, chinezul Yuansen Zheng, nu am reușit să mă calific din cauza punctelor și nu din cauza înfrângerii. Am obținut două victorii și o înfrângere, ceea ce m-a plasat pe locul doi în grupă. Cei care au mers mai departe au fost primii din fiecare grupă, plus doi de pe locul al doilea din grupa lor. Din lipsă de puncte, nu am fost printre cei doi calificați.

Meciul cu Zheng a fost unul bun. După a doua repriză conduceam cu 2 la 1, dar am ratat o șansă de a marca și mai multe puncte. În repriza a treia adversarul meu a marcat 3 puncte, așa că a patra repriză, ultima, a pornit în avantajul lui cu scorul de 4-2. Am ratat două mingi, lucru ce i-a creat un avantaj lui Zheng, care a mai marcat încă 4 puncte, încheind astfel partida.

Iulian Ciobanu la Tokyo 2020, participând în preliminariile probei de individual mixt, BC4. FOTO: paralympique.ca.

EH: Ce urmează, pentru ce alte competiții te pregătești acum?

IC: Următoarea competiție este World Boccia Americas Regional Championships care se va desfășura la Sao Paolo, Brazilia, în luna decembrie a.c. Voi participa la ambele probe, individual și perechi. Începând cu această competiție vor avea loc mai mule schimbări, atât la nivel de regulamente, cât și în ceea ce privește faptul că boccia nu va mai fi un sport mixt decât la perechi. Pentru prima oară deci vom avea o diviziune feminină și una masculină. Boccia continuă să evolueze, așa cum a făcut-o încă de la începuturile sale, în 1984.

Anul acesta a fost un an excepțional din cauza pandemiei. Mulți atleți au suferit din cauza faptului că nu au avut posibilitatea să se pregătească la cel mai înalt nivel pentru Jocurile Paralimpice de la Tokyo 2020. Noi, cei de la Boccia Canada, nu am competiționat de mai bine de 22 de luni, iar antrenamentele în perechi au reînceput abia cu o lună înainte de Tokyo. Sunt convins că rezultatele bune se vor înmulți o dată cu reluarea competițiilor.

EH: Mult succes în cariera sportivă și în viață, Iulian Ciobanu! Cât mai multe rezultate dorite să se realizeze!

IC: Vă mulțumesc și îndemn cititorii să cunoască mai îndeaproape acest sport incluziv, care demonstrează că oricine își poate depăși limitele prin perseverență și pasiune.

Repere biografice

Născut în 1983 la Chișinău, Iulian Ciobanu a fost diagnosticat cu distrofie musculară la vârsta de 12 ani. În 2008 a absolvit Facultatea de psihologie de la Universitatea de stat din Republica Moldova, iar în 2010 s-a stabilit la Montreal. După ce a lucrat timp de aproape doi ani la Ministère du Travail, de l’Emploi et de la Solidarité sociale, în 2014, la o conferință organizată de Dystrophie musculaire Canada, descoperă boccia. Șapte ani mai târziu, palmaresul lui Iulian Ciobanu este impresionat, cu zeci de competiții naționale și internaționale la activ și peste 20 de medalii câștigate la probe individuale, la perechi sau pe echipe.

Parcursul său sportiv este marcat și de două calificări la Jocurile Paralimpice, la Rio în 2016 și la Tokyo anul acesta. La Tokyo, la proba individuală, categoria BC4, Iulian Ciobanu a câștigat două meciuri, dar s-a înclinat în fața chinezului Zheng Yuansen, campion mondial în 2018 și medaliat cu argint paralimpic în 2012, pentru a încheia competiția înaintea sferturilor de finală, clasându-se pe locul 2 în grupa sa.

Iată câteva din rezultatele internaționale notabile obținute de Iulian Ciobanu:
2019 BISFed (Boccia International Sports Federation) World Open – Perechi BC4 – Medalia de aur
2019 Jocurile parapanamericane – Perechi BC4 – Medalia de bronz
2018 Campionatele mondiale – Perechi BC4 – Locul 6
2016 Jocurile Paralimpice de la Rio – Perechi BC4 – Locul 6
2016 BISFed World Open – Perechi BC4 – Medalia de argint
2015 Campionatele Americii pe echipe și perechi – Perechi BC4 – Medalia de aur

Iulian Ciobanu este căsătorit și este tatăl a două fetițe, Alexandra și Eleonora.

Sursa: accentmontreal.com