Acasă Fii informat!
FR RO

Newsletter CMQ

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Vernisajul expoziției „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”
Ştiri - Recomandări
Joi, 18 Octombrie 2018 21:11
p>Vernisajul expoziției din cadrul proiectului „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești”, desfășurat la Montreal în perioada 11-13 octombrie 2018, s-a bucurat de prezența a aproximativ 100 de persoane. Vernisajul a avut loc joi, 11 octombrie, la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, spațiu care a găzduit întregul eveniment dedicat Reginei Maria, cu expoziția de fotografie istorică, ateliere de artă populară, lecturi pentru copii și conferințe.

Imaginile care au făcut obiectul expoziției au ilustrat, printre altele, dragostea Reginei Maria pentru portul popular românesc, precum și diverse aspecte inedite ale vizitei sale în SUA și Canada în anul 1926. Ele au fost selecționate de echipa asociației Forums din Brașov, reprezentată la Montreal de istoricul Nicolae Pepene, documentaristul expoziției și directorul Muzeului Județean de Istorie din Brașov. Alături de el au fost prezente Georgiana Gămălie, artist popular crestături în lemn și pictură de icoane, restaurator de obiecte de patrimoniu, manager al Muzeului Cetății Feldioara, și Rodica Tișcă, meșter popular cusut ie și țesături tradiționale din zona Bran, care a participat la vernisaj purtând un costum autentic din această parte a României.

Evenimentul s-a bucurat de prezența ambasadoarei Republicii Moldova în Canada, Ala Beleavschi, a consulului general al României la Montreal, Ioana Costache, și a fostului ambasador al Canadei în România, Gilles Duguay. Pasionat de istorie, acesta din urmă este autorul a două cărți despre Regina Maria: „L’Amour impossible de Marie, reine de Roumanie: récit d’un ancien ambassadeur du Canada en Roumanie” (Editura Textes et contextes, Montreal, 2015) și „Joe Boyle: Un mousquetaire canadien au service de la Reine Marie de Roumanie” (Editura Bic All, București, 1998).

Notăm și prezența profesorului Jacques Bouchard, directorul Centrului interuniversitar de studii neo-elenice din Montreal, membru al Societății Regale Canadiene și membru de onoare al Institutului de studii sud-est europene al Academiei Române. Dr. Bouchard este un fin cunoscător al culturii și istoriei României, cel care a consacrat conceptul de iluminism timpuriu în Țările Române.

Au fost de asemenea prezente numeroase personalități din comunitate: dr. Paul Dăncescu, președintele de onoare al Asociației Culturale Române, muzicologul Nicolae Mărgineanu, designerul Marc-Marinescu Constantin, pictorița (icoane pe sticlă) Ileana Meșter, Adrian Erbiceanu, președintele Asociației Scriitorilor de Limba Română din Quebec, Leonard Voicu, președintele cenaclului Eminescu și al Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români, Dan Constantin Mieilă, președintele Comunității Românilor din Montérégie, Alina Nichita, directoarea Academiei Educative din Montreal, Liuba Sârbu, directoarea publicației Pici voinici etc.

Cu această ocazie, Nicolae Pepene, Gilles Duguay și Anatolie Zlotea (om de afaceri) au fost distinși cu Medalia Centenarului, creată aici la Montreal și menită să recunoască și să onoreze pe cei care contribuie la promovarea culturii române și la buna reputație a comunității noastre.

Reamintim că „Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești” este un proiect realizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums, cu sprijin guvernamental din România, grație unei finanțării câștigate în urma unui concurs de proiecte pe tematica Centenarului.

La Montreal, curatorul expoziției a fost Alexandru Vîrtej, specialist în muzeologie și chargé de projet la Primăria Montrealului, iar coordonatorul evenimentului a fost Ala Mîndîcanu, președinta Comunității Moldovenilor din Quebec (CMQ).

La buna desfășurare a evenimentului a contribuit și echipa de benevoli formată din: Roman Cheptea, Barri Rabiatu, Laios Bobac, Maria Palcu.

Toate fotografiile prezentate în această galerie au fost făcute de Anatolie Ciobanu.

Sursa: accentmontreal.com/vernisajul-expozitiei-regina-maria-ambasador-irezistibil-al-istoriei-si-artei-populare-romanesti-galerie-foto/accentmontreal.com/vernisajul-expozitiei-regina-maria-ambasador-irezistibil-al-istoriei-si-artei-populare-romanesti-galerie-foto/

 
Centenarul Unirii, la Montreal ca acasă
Ştiri - Recomandări
Vineri, 04 Mai 2018 00:00

Centenarul Unirii (1918-2018) este sărbătorit nu doar în România și Republica Moldova, ci în întreaga lume unde locuiesc români, inclusiv la Montreal. Centenarul Unirii este evocat la diferite evenimente cu caracter cultural, istoric, artistic.

Mai multe asociații de limba română din Montreal au format o Masă Rotundă și au decis să sărbătorească împreună Centenarul Unirii. Astfel, a fost stabilită o agendă a evenimentelor consacrate acestei aniversări istorice și a fost emisă și o medalie jubiliară, ce va fi înmânată de-a lungul anului personalităților, asociațiilor și instituțiilor care promovează în Canada istoria, limba și cultura română. Asociațiile care fac parte din această Masă rotundă sunt: Asociația Culturală Română (ACR), Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ), Cenaclul Eminescu, Asociația Română din Canada (ARC), Comunitatea Românilor din Montérégie (CRM), Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români (ACRS), Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ), Enfants Braves, Artizana, Asociația DOR, Asociația Tricolorul, Asociația Românilor din Laval (ARL), Academia educativă din Montreal. Lista nu este însă închisă, astfel că numărul organizaţiilor participante la sărbătorirea Centenarului crește.

CONFERINȚE
La 27 martie 2018, la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, a avut loc prima conferință din cele trei programate, cu titlul „Centenarul Unirii, trecut, prezent, viitor”, consacrată Unirii Basarabiei cu România. La conferință a participat și a rostit un cuvânt de salut Consulul General al României la Montreal, Ioana Gabriela Costache, care a oferit celor prezenți mărțișoare cu efigia Centenarului Unirii.

Comunicările prezentate de către participanți s-au referit la Unirea din 1918, dar și la aspectele geopolitice și perspectivele Unirii astăzi, în 2018.

Iată titlurile comunicărilor și numele autorilor: „Unionismul în inimă și în suflet” – Corina Luca, președintă ACR, „Unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România” – pr. prof. Cezar Vasiliu, „Perspectiva filosofică a Unirii” – Dorin Stoica, MA, „Cântecele Unirii” – Nicolae Mărgineanu, PhD, „Simeon Murafa, Alexei Mateevici și Andrei Hodorogea – Martiri ai Sfintei Cauze Naționale” – Liliana Surugiu, PhD,  „România Mare ieri, azi și mâine” – Daniel Tufcea, „Zilele Unirii, condițiile de succes” – D.H. Silvian, „Relațiile României cu Republica Moldova și planurile de colaborare pe termen lung” – Rareș Burlacu, MA, „Rolul României în procesul de trezire a conștiinței naționale din Basarabia” – Bogdan Valentin Iosif, președintele asociației Tricolor, „Unirea, un vis sau un proiect fezabil” – Ala Mîndîcanu, PhD, președintă CMQ, „Credeți că am putea realiza Unirea Basarabiei cu România?” – Dan Mieilă, președinte CRM. Un discurs inspirat l-a avut oaspetele conferinței, PS Ioan Casian de Vicina.

Cei prezenți, peste 50 de persoane, au semnat Declarația de Unire, inițiată de societatea civilă din Republica Moldova. Adunarea semnăturilor sub Declarație va continua pe parcursul anului și se va încheia  la 1 decembrie 2018, după care Declarația cu semnături va fi transmisă la Chișinău.

Cea de-a doua conferință a avut loc pe 22 aprilie și a fost dedicată unirii Bucovinei cu România.  Agenda conferinței a inclus următoarele prezentări: „Unirea Bucovinei cu Patria-Mamă” – pr. prof. Cezar Vasiliu,  „Istoria ducatului Bucovinei și Unirea cu România” – Victor Roșca, scriitor, fondatorul revistei Candela de Montreal, „Importanța Unirii Bucovinei cu România în 1918” – Dorin Stoica, MA, „România de după” – Liuba Sârbu, președinta asociației Pici Voinici, „Unirea, un vis ce nu poate fi interzis” – Boris Guzun. Cu această ocazie, Adrian Erbiceanu, președintele  ASLRQ, a prezentat un emoționant moment poetic.

MEDALII JUBILIARE

Medalia Jubiliară a Centenarului Unirii. FOTO: Anatol Ciobanu.

În partea a doua a conferinței din 22 aprilie au fost decernate primele medalii jubiliare din cele 100 pregătite pentru a fi oferite cu ocazia Centenarului Unirii.

Iată numele primilor laureați: dr. Paul Dăncescu, președinte de onoare și fondator ACR, Ileana Anghel Meșter, scriitoare, pictoriță, fondatoare ACR, Christache Zorzor, violonist, compozitor și fondator ACR, Eugen Enea Caraghiaur, scriitor, fondator al Congresului Român-Canadian, pr. prof. Cezar Vasiliu, Melania Rusu-Caragioiu, scriitoare, membră a Clubului de Aur, Ionela Manolescu, poetă, traducătoare, artistă plastică, membră a Clubului de Aur, Lia Ruse, scriitoare, membră a Cenaclului Eminescu, Victor Roșca, fondatorul revistei Candela de Montreal, Boris Guzun, membru al Cenaclului Eminescu.

Au fost decernate și două medalii post-mortem, pentru dr. Ion (Jean) Țăranu, fondator ARC și prof. dr. Anton Soare (Université de Montréal).

Albumele foto precum și un reportaj video despre aceste conferințe pot fi urmărite pe pagina Facebook a Asociației Culturale Române, grație fotograful Anatol Ciobanu și cameramanului Miki Farkaș.

Sursa: accentmontreal.com/centenarul-unirii-la-montreal-ca-acasa/

 
Moldovenii din Canada au înfiinţat Consiliul Național al Diasporei
Ştiri - Recomandări
Luni, 22 Ianuarie 2018 23:43

Consiliul Național al Diasporei Foto: Anatolie Ciobanu

În orașul Montréal a avut loc, pe 20 ianuartie, masa rotundă a asociațiilor diasporei din Canada, în cadrul căreia a fost înființat Consiliul Național al Diasporei din Canada (CNDC) și a fost adoptat Regulamentul de funcționare a acestuia.

CNDC a fost creat pentru a armoniza și coordona activitățile asociațiilor obștești ale diasporei și grupurilor comunitare în scopul sporirii eficienței și vizibilității activităților culturale și economice, se arată într-un comunicat de presă al Cancelariei de Stat.

Citeşte mai mult...
 
Conferința Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni A.J.R.P. - Interviu cu Ala Mîndîcanu-Președinte C.M.Q.
Ştiri - Recomandări
Joi, 28 Septembrie 2017 19:37
 
Modernizarea, unica soluție
Ştiri - Recomandări
Marţi, 29 August 2017 15:48
Ala Mândâcanu,
Montreal, Canada

În ultimii ani suntem cu toții martori ai declinului mediei tipărite în folosul mediei online. Știrile de pe rețelele de socializare, de pe agențiile de știri și website-urile de tot felul ne copleșesc prin multitudinea lor, fără să ne ofere în schimb garanția unei informații obiective, veridice și complete.

În cele ce urmează vom încerca să punctăm, în măsura posibilităților și a limitelor de spațiu, cauzele acestei stări de lucruri și perspectivele de viitor nu doar a presei scrise, ci a circulației informației în general.

Într-un articol publicat recent pe Media Azi, Olivia Pîrțac numește câteva cauze ale „apropiatului deces al jurnalismului” în comentariul „Capturarea presei: probleme locale într-un context global”. Principalul motiv al declinului jurnalismului se consideră cel economic, adică banii. „Sunt trei lucruri care pot plăti jurnalismul: guvernul sau persoanele interesate; piața (publicitatea) și oamenii direct. Un jurnalism plătit de piață sau de oameni direct are mari șanse de independență. Însă evoluția pieței de media se modifică în permanență în deserviciul jurnalismului: astăzi Facebook și Google fac mai mulți bani din publicitate decât toată mass-media din toată lumea luate împreună”.De acord cu Olivia. Dar eu vreau să întreb: DE CE Facebook și Google fac mai mulți bani decât toată mass-media din toată lumea luate împreună?

Dacă nu vom ști să punem corect întrebările, nu vom reuși să găsim drumul spre răspunsurile care pot face lumină în problema discutată.

Chiar credeți că numai banul decide soarta ziarelor?

Vin cu câteva exemple care sper să ne ajute să înțelegem de ce presa tipărită nu mai aduce bani.

Citiți câteva titluri sugestive. În 2016: „The Independent becomes the first national newspaper to embrace a global, digital-only future”. (The Independent devine primul ziar național care va apărea numai în variantă digitală). Nu am citit undeva că Independent ar fi fost în prag de faliment. Înseamnă că altul e motivul…

Sau în 2011: „Gândul renunță la print din 8 aprilie și devine "produs media exclusiv digital". C.T. Popescu: Viața ziarului generalist tipărit este de ordinul anilor”.

Sau: „În 2009, Publimedia anunța că ziarele locale din portofoliul sau rămân doar online. Acestea au devenit extensii ale gandul.info. La sfârșitul aceluiași an, Cotidianul renunța la ediția tipărită, rămânând doar online, iar site-ul ziarului Business Standard, desființat, tot atunci, s-a transformat în platformă de bloguri”.

Cu alte cuvinte, procesul de „digitalizare” a presei a început cu mai mulți ani în urmă și nu numai aspectele economice au determinat această evoluție. Ca să înțelegem mai bine situația, poate e bine să aplecăm urechea la oamenii de știință. De exemplu, printre lucrările unor doctoranzi în domeniul jurnalismului am găsit o cercetare interesantă. Lucrarea se numește „Newsreaders’ Recall and Engagement with Online and Print Newspapers” și îi are ca autori pe niște cercetători tineri de la Universitatea din Oregon (Arthur D. Santana, Randall Livingstone and Yoon Cho University of Oregon, School of Journalism and Communication 2011).

Iată ce susțin aceștia: „… At the end of 2010, the Pew Research Center’s Project for Excellence in Journalism found that for the first time, more people got their news from the Internet than from newspapers”. („…Spre sfârșitul lui 2010 s-a constatat că, în premieră, mai mulți oameni s-au informat de pe Internet decât din ziare, conform datelor Proiectului de excelență în jurnalism al Centrului de Cercetări PEW Research Center.”)

Cu alte cuvinte, încă începând cu 2010 (!) consumatorul își schimbă profilul. El însuși alege unde găsește informația care îl interesează și constată că anume internetul îi oferă soluția cea mai potrivită. El însuși decide ce site-uri să deschidă, pe care le găsește credibile și care îi oferă soluțiile.

În discuțiile despre libertatea presei, la noi cred că lipsește un lucru esențial: MODERNITATEA, de care trebuie să ținem cont și în economie, și în politică, și în circulația informației.

Republica Moldova duce astăzi lipsă de modernitate mai mult decât de orice altceva. Parcă avem libertatea exprimării: avem ziare care susțin puncte de vedere diametral opuse, avem posturi TV și radio care spun și transmit tot ce le trece prin cap sau tot ce le dictează proprietarii, avem o multitudine de site-uri și pagini pe rețelele de socializare.

Toate acestea, însă, au un punct comun: în marea lor majoritate sunt depășite de timp.

Din păcate, constatăm această rămânere în urmă la toate capitolele.

În Republica Moldova, de la epoca sovietică încoace, nu se modernizează procesul de învățământ. Absolvenții facultăților de specialitate sunt depășiți de timp ab ovo. Dovada? Poftim. La universitățile noastre nici profesorii, nici studenții nu au acces la informația și la experiențele înaintate în domeniul comunicării și jurnalismului modern. Nici profesorii, nici studenții, în marea lor majoritate, nu studiază și nu cunosc bine nici româna, nu tocmai vreo limbă străină; nu au stagii peste hotare (cu excepția unor deplasări finanțate din proiecte internaționale care nu pot rezolva problema la modul general), nu studiază tehnologiile informaționale și nu sunt familiarizați cu dispozitivele și aplicațiile cele mai actuale în domeniu. Chiar și atunci când unele din acestea există, prezența și efectul lor nu se fac resimțite: nu vedem efectele acelor cursuri universitare la care studenții sunt învățați să facă investigații online sau deprind elementare noțiuni de programare, analiză, filosofie sau specializare în diferite domenii. Și aici nu mă refer la specializările tradiționale: presa scrisă, radio sau jurnalism TV. Fără a insista pe subiect, vă invit doar să vedeți un simplu site în domeniul jurnalismului modern: https://www.concordia.ca/artsci/journalism/programs.html Studenții noștri nu au, de cele mai multe ori, drept profesori, practicieni de succes, care să vină cu oferte de cursuri inedite, personalizate și care să fie remunerați adecvat. Într-un cuvânt, studenții noștri de la jurnalism nu au de la cine învăța meseria modernă. Respectiv, o profesează așa cum o învață. Să nu se supere colegii mei, profesori universitari în domeniu, însă eu însămi am ajuns la concluzia aceasta abia acum, când am cunoscut la universitatea McGill cum se face școală în Canada…

Un alt aspect al rămânerii noastre în urmă este discursul public depășit.

Chiar și discuțiile în jurul libertății presei în Republica Moldova se poartă de parcă am fi încă în 1989… Se atacă oamenii, nu politicile și se promovează niște modele de abordare învechite, care nu mai au priză la tineret.

Discursul politic suferă și el de aceeași meteahnă – este depășit de timp și se bazează pe atacul la persoană, nu pe identificarea unor soluții moderne, în conformitate cu cerințele sec. XXI.

Cine din liderii de azi abordează public tema modernizării învățământului și a utilării grădinițelor și școlilor cu echipament modern? Cine intenționează să adapteze programele de învățământ la nivelul școlii moderne, să stimuleze educarea și perfecționarea cadrelor pedagogice actuale? Personal, nu prea cunosc astfel de exemple. Dotarea unor școli cu computere învechite, pe care pedagogii nu le pot folosi pentru o performanță optimă, nu înseamnă modernizare.

Cine dintre membrii guvernului, parlamentului sau din aparatul președinției au astăzi un discurs articulat despre modernizarea Republicii Moldova, oferind soluții revoluționare sau evoluționiste clare?

Câți dintre jurnaliștii de azi promovează consecvent linia modernizării societății contemporane, începând cu familia și societatea civilă și terminând cu politicul?

M-aș bucura să avem exemple concludente și rezultate palpabile din societatea de azi.

Constatăm însă, cu tristețe, că manipularea promovată de anumite posturi radio și TV, de unele pagini web sau pe rețelele de socializare, precum și negativismul și intoleranța, toate realizează eficient un scop bine gândit și perfid: să ne țină departe de Europa, de modernitate, de democrație și de libertate.

Manipularea și propaganda latentă, hibridă, anti-democratică și anti-europeană este o armă extrem de eficientă, folosită de armatele experimentate ale celui care încearcă să ne țină certați, înrăiți, rămași în urmă, săraci și proști, pentru că ne vrea din nou în supunere totală. Această armă a manipulării, din păcate, întâmpină prea puțină rezistență din partea societății civile moldovenești.

Am impresia că societatea moldovenească în general, și jurnalismul în particular, nu au evoluat prea mult în cei 25 de ani de așa-zisă independență. Satul și orașul, săteanul și orășeanul, încă nu au ieșit, din păcate, din mentalitatea veche, patriarhală, și nici nu dau semne că ar putea s-o facă în curând.

De aici și interminabila tranziție din care se pare că nu mai este ieșire, când nici omul simplu, cel de acasă sau de peste hotare, dar nici intelectualul, jurnalistul ori politicianul nu se dumeresc nici de unde vin, nici unde se află, nici încotro merg.

Societatea este ținută, în schimb, cu forța într-o albie de gândire perimată: trebuie să fie un cineva care poartă răspunderea pentru toate problemele noastre. Respectiv, nu există o altă soluție decât „jos!” cutare sau „sus!” cutare. Și această mentalitate persistă și va mai persista pentru că societatea însăși nu se modernizează. Nu pentru că nu vrea, ci pentru că nu poate. Nu este lăsată să se modernizeze. Din păcate!, cum spunea Lidia Istrati, referindu-se la incapacitatea unor miniștri de a gestiona judicios treburile statului… De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere, spune o vorbă spăsită populară. Avem ce merităm.

Și așa va fi până nu vom accepta că trebuie să ne modernizăm noi înșine, să ne rupem mental de trecutul sovietic, să ne schimbăm și să susținem schimbarea, adică MODERNITATEA care ne poate veni în exclusivitate prin aderarea la Uniunea Europeană și la Valorile, Principiile și Realizările statelor civilizate.

În numele acestui scop nobil ar fi bine ca mințile luminate, inclusiv din domeniul mediilor, să se adune, să formuleze sarcini moderne, bazate pe practicile cele mai noi și democratice și să formeze masa critică umană, intelectuală și strategică necesară pentru ieșirea din impas.

La un astfel de proces de modernizare mi-ar plăcea și mie să iau parte.

-----------------------------
Acest material este publicat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Acest material este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Sursa: http://media-azi.md/ro/stiri/modernizarea-unica-solu%C8%9Bie

 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 11
Vineri, 14 Decembrie 2018

Servicii consulare la Montreal

Toate programările pentru servicii consulare prestate la Montreal se vor efectua telefonic, contactând direct Oficiul Consular al Ambasadei Republicii Moldova în Canada, la numărul (613) 695-6168.

Program: 21 septembrie, 12 octombrie, 21 noiembrie, 21 decembrie

Adresa: 6767 Côte-des-Neiges, sala 401-4.

Tel: (613) 695-6168

Mențiune: La Montreal se perfectează NUMAI acte notariale specificate aici: http://www.canada.mfa.md/acte-notariale-ro/

Celelalte servicii pot fi oferite doar la ambasada Republicii Moldova din Ottawa. Vedeți http://www.canada.mfa.md/program-ro/

Donează

Vrei să sprijini activitatea CMQ?

Sumă: 

Banner
Banner
Banner
Banner